luni, 16 martie 2015

Cum ne pregateste binele pentru destul de mult rau



Aud in jurul meu voci care spun “ daca copilul traieste intr-un mediu bun si securizant in care nevoile sale sunt recunoscute si implinite, cum va fi el pregatit sa faca fata realitatii crude?”
“La ce bun sa ducem copilul intr-un mediu scolar potrivit si prietenos, cand putem spune ca printre putinele calitati ale sistemului actual de invatamant este aceea ca il pregateste pentru tot ce poate fi mai rau in viata sa ca adult?”
Putem admite ca fiecare parinte poate avea undeva in coltul mintii sale o intrebare in acest sens: cum va fi pregatit copilul meu sa faca fata duritatii, rautatii si cruzimii care se pot gasi in lumea reala, daca eu vreau sa il cresc in cel mai frumos, intelegator si sigur mediu pe care sunt capabil sa i-l ofer?
Sa ne gandim putin: ce inseamna a-I oferi copilului un mediu bun de crestere, o relatie buna si hranitoare cu parintii sai, grija, siguranta, apreciere, intelegere? Inseamna ca el va creste cu sentimentul valorii sale intrinseci, ca fiinta umana. Ca va avea incredere in sine, ca isi va cunoaste interesele sale autentice. Ca va putea sa se bucure de viata, de sine, de ceilalti.
Ca va putea sa isi pastreze granitele personale, sa nu aiba nevoie sa se identifice pana la pierderea de sine in relatia cu persoane sau parti din lumea din jurul lui.
Pe de alta parte, grija din relatia parinte-copil trebuie constant insotita de capacitatea de a pune limite si a defini consecinte pentru comportamentele nedorite.  Copilul nu creste intr-un glob de sticla, ci are contact cu regulile si restrictiile lumii inconjuratoare prin medierea parintelui. Valorile si regulile familiei si ale societatii sunt transmise prin acest mecanism normativ care are rolul de a pregati copilul pentru functionarea independenta in societate.
Ce se intampla insa in cazul in care discrepantele dintre mediul de acasa si mediul exterior familiei sunt foarte mari?
Aici intervine mecanismul  care ne-a asigurat de-a lungul vremii supravietuirea ca specie, si anume adaptabilitatea. Capacitatea de adaptare este esentiala pentru o viata implinita, si este una din caracteristicile unei functionari psihice bune. Flexibilitatea mentala si psihica asigura selectarea unor solutii potrivite atat pentru individ cat si pentru cei din jur. Din contra, rigiditatea este in genere un indicator al patologiei sau al unor mecanisme de aparare ineficiente.
Adaptabilitatea, flexibilitatea, in ultima instanta creativitatea cu care putem aborda viata vin bineinteles dintr-o combinatie de factori ce tin de temperament, de inzestrarea genetica, insa si de ceea ce am construit si obtinut din relatia noastra primara cu figurile de atasament-mama, tata, alte persoane semnificative din viata noastra.
As spune ca a ajuta la construirea in copil a sentimentului valorii sale personale, a increderii in sine, a competentei personale, este cel mai mare dar cu care il putem trimite in lume. Este ca un scut care il poate proteja in momentele de rascruce si care il va sprijini in gasirea sau regasirea drumului propriu. A cultiva bucuria de a trai si construirea propriului sens al vietii va ramane in mod fundamental in tesatura fiintei sale si il va ghida pe tot parcursul vietii. Cu cat acest mediu bun de crestere se va intinde pe o perioada mai lunga, cu atat mai mult va beneficia de timpul “bun” de construire a propriei personalitati si cu atat va fi mai pregatit pentru orice ar putea veni in viata sa.
Acest proces il vad foarte similar cu orice alt proces de crestere: cu cat un copac este mai ingrijit si protejat cat este mic, cu cat se afla intr-un loc mai favorabil dezvoltarii sale, cu atat este mai probabil sa isi poata lua din mediu substantele nutritive de care are nevoie pentru a se transforma intr-un arbore puternic si frumos care va ajunge la maturitate si va face ceea ce arborii sunt destinati sa faca. Spre deosebire de arbori, le putem darui copiilor nostri posibilitatea de a-si gasi oricand un mediu prielnic, ca si propria interpretare asupra timpului pe care il au de petrecut pe pamant.