miercuri, 11 mai 2016

Oameni si Fluturi

Hei! Sunt aici!
.... ce ziceai? Mergem sa mancam ceva?
Ai zis ca vrei la italieni, nu?
Nu stiu. Tu unde ai vrea?
(Sunt aici! Ma vezi?)
 
Astazi a iesit din mine
Izbindu-se de un geam
Un fluture negru tivit cu alb
 
Ce stranie amintire
Parca dintr-o alta lume
 
Parea foarte tanar si plin de viata
Zbura cu incredere si un pic de aroganta
Si pun pariu ca in sinea lui chiar considera
Ca s-a trezit in cea mai frumoasa dimineata ce se poate intampla
 
Nu parea sa-i pese de insingurare
Preocupat sa zboare prin padurea mare
Orientarea nu era o problema presanta
Orice floare parand sa fie
In mod egal de interesanta
Nu-i pasa foarte tare nici de culoarea proprie
In mod normal teribil de improprie
Cred ca nu s-a intrebat nicio clipa ce nenoroc i-a provocat
Un penaj atat de neinteresant
Dintre toate culorile de pe lume....
Ma rog, e doar un fel de a spune
 
Zbura cu gratia tacuta a bucuriei ce umple tot
Cu siguranta apei ce oriunde isi gaseste locul
Cu linistea plina de zumzet a unei dimineti de duminica
 
Eu stiam ca in stomacul meu locuiau demult o multime de fluturi
Desi nu i-am vazut niciodata ei m-au facut sa ma bucur
Ma gadilau intr-un fel irezistibil
Si ajunsesem sa cred ca sunt de fapt invizibili
Desi stiu sa apara la fix intr-un fel incredibil
Ma gandeam ca s-au mutat intr-o vreme intr-un alt stomac
Ceva mai fin mai prietenos mai putin incarcat
Cu o camera poate speciala de iarba
In care ai putea trai o vara intreaga
Iar iarna te-ai cuibari adanc in fan
Oare ce ar putea fi mai bun?
 
Desi acum sunt sigura ca ei se fac de fapt ca nu mai sunt
Nici nu stiu cum sa spun ca sa nu uit
Sau sa nu mi se para un gand nebunesc
Ca atunci cand se intampla
Imediat dupa ce ma trezesc
 
Mi s-a parut ca vad, mergand pe strada
O multime de fluturi ascunsi in iarba
Dormind dusi in casele-stomac
Sau stand agatati ca intr-un bivuac
De o bucata de suflet ramas impietrit
In asteptarea unui alt sfarsit
Dupa un perete plin de treburi si trebuie
Incercau de zor sa se apropie
Pe tobogane fragile de spuma
Ieseau cateodata incetisor pe gura
 
 
 
Ma intreb daca din tine a iesit vreodata
Un fluture colorat cand mergeai pe strada
Mi-ar fi placut sa fi fost pe cand ne tineam de mana
Si imi sopteai incetisor noapte buna
Si sunt sigura ca s-ar fi strecurat putin 
In stomacul meu plin cu rozmarin
S-ar fi pudrat discret cu un praf de polen
Si apoi ar fi sters-o solemn
Lasand o dara de limonada
Ca sa vina si alti fluturi sa-l vada