Ca parte implicata alaturi de Itsy Bitsy in campania Petrece timp de calitate cu copilul tau va invit sa parcurgeti aici gandurile mele de sustinere a acestei campanii.
Atunci cand ni se naste
copilul si devenim parinti, ne aflam in situatia de a fi cea mai importanta
persoana din viata cuiva.. Fie ca vrem, fie ca nu vrem. Fie ca facem sau nu
facem ceva pentru asta. Este o sansa dar si o responsabilitate. Mi se pare
important sa intelegem ca fiecare dintre noi are un impact direct, profund si
concret in viata a cel putin unui om de pe aceasta planeta - copilul nostru.
Prin ceea ce facem sau nu facem zi de zi in relatia cu copilul influentam in
modul cel mai concret - modul in care creierul copilului se dezvolta, valorile
la care el adera, comportamentul sau. Asa ca va invit sa ne punem fiecare
intrebarea - Ce fac eu ca parinte in calitate de cea mai importanta si
influenta persoana din viata copilului meu? Oare merita efortul de a petrece
timp de calitate cu copilul meu?
Ma jucam zilele trecute
cu 3 fetite de clasa a 5 a. Si le-am propus un joc - ele 3 sa imi spuna mie
porecle - haioase de principiu. Au fost cateva schimburi de replici, dar lucrurile
nu prea functionau. Le-am incurajat sa continue. La un moment dat una dintre
fetite s-a oprit, s-a uitat la mine si a spus: A…. adica tu vrei sa iti spunem
ca si cand ai fi un copil. Da! am spus. Exact asa, ca si cand as fi fost un
copil. A fost momentul in care s-a produs declicul intre noi. In acel moment s-a
stabilit o relatie de incredere si lucrurile s-au schimbat in mod palpabil. Nu
am devenit instant cele mai bune prietene, dar cu siguranta am facut un pas in
directia asta.
Copilul nu poate fi
rasfatat oferindu-i prea multa iubire si atentie. Pur si simplu acest lucru nu
este posibil. Iubirea si atentia construiesc copilul. Copilul poate fi rasfatat
- daca prin asta intelegem de exemplu centrarea pe sine fara a tine cont de
ceilalti, la o varsta la care copilul poate sa ii ia in calcul pe ceilalti -
prin lipsa unor limite clare si ferme. Lipsa de limite poate insemna de exemplu
oferirea de lucruri si jucarii de care el nu are neaparata nevoie, dar pe care
parintele le ofera in schimbul a ceea ce de fapt nu poate sau nu stie ca poate
oferi copilului: timp, atentie, importanta.
Copiii prospera atunci
cand parintii sunt alaturi de ei si tin cont de ei.
Fetita mea avea 3 ani si
sotul meu zicea mai in gluma mai in serios Eu sunt seful aici! Eu sunt
seful aici!
La un moment dat eu am
spus Ba nu e nimeni seful aici! Am putut vedea cum fata fetitei mele s-a
luminat si corpul i s-a relaxat. Se simtea in siguranta- ca ea poate sa isi
spuna parerea si ea ca persoana conteaza in familia noastra.
La scoala si la gradinita pot vedea din nou si din nou cum comportamentul copilului se schimba
atunci cand atitudinea parintelui in relatie cu el se schimba.
Prin ceea ce facem zi de
zi cu copilul avem un impact direct si concret in viata lui. Nu e niciodata
prea tarziu pentru a schimba ceva si a face lucrurile altfel. Experienta de zi
cu zi este cea care modeleaza functionarea creierului. Atunci cand experienta
se schimba, se va schimba si modul in care copilul reactioneaza si se comporta.
Daca vrem sa schimbam
modul in care copilul se comporta e nevoie sa schimbam modul in care parintele
se raporteaza si interactioneaza cu copilul.
Din nou si din nou am
vazut cum lucrurile se reduc la ceva fundamental: cum sa ofer copilului dragostea,
atentia si grija mea intr-un mod in care sa ajunga cu adevarat la el, pe care
el sa il aprecieze si sa il primeasca. Nu e nevoie de bani, jucarii scumpe sau
tehnici sofisticate. E nevoie sa cobor fizic la nivelul copilului meu sa il
privesc in ochi si sa il ascult. Si sa ii spun: Te iubesc! Am vazut cum o ora
pe saptamana de timp special parinte - copil poate schimba in mod semnificativ
atat relatia cat si comportamentul copilului. Si de aici mai departe se poate
construi.
Ca parinte, asculta cu
interes ce are de spus copilul. Permite-I cand se poate sa preia controlul – sa
se simta puternic, sa faci macar in joaca exact ceea ce spune el. Opreste-te si lasa-l sa spuna ce are el nevoie. Creeaza ritualuri de timp special cu el – un loc in care sa
mergeti impreuna, un gest special cand va intalniti, un mod special de a merge
impreuna la culcare - de citit, de dragalit, de cuibarit. Un joc anume al
vostru cand el merge cu bicicleta si tu il insotesti. Sau pur si simplu
uitati-va impreuna la stele.
Stand impreuna fara a face neaparat ceva
planificat construieste spatiul necesar pentru a va auzi si a va recunoaste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu